1. Un cantec nu-i nimic in lumea asta
Mai bine sa-l zdrobresti si-apoi sa taci
Cand el nici cu iluzie nu umple
Ghiozdanele copiilor saraci
Destul cu-atatea gasti aristocrate
Ce cauta si-n cantece castig
Un cantec nu-i nimic daca nu face
Mai cald in casele-n care e frig
R: Niciodata, niciodata
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi
2. Dezmostenitii-si cauta o cale
Nenorocitii trec cu pasii grei
Nu ne putem inchide-n cabinete
Facand usor abstractie de ei
Mizeria exista pana-n oase
Popoare mor si indivizi decad
Nu-i cantec pe pamant sa nu miroasa
A foc, a nadusala si a iad
3. Si daca toate cantecele noastre
Nimic nu sunt si chiar nimic nu pot
Noi pentru cei saraci si fara sanse
Suntem mereu datori sa facem tot
Macar atat din toate sa ramana
Din tot ce-am patimit la focul mic
Un vers, o spovedanie, un cantec
De partea celor care n-au nimic
Mai bine sa-l zdrobresti si-apoi sa taci
Cand el nici cu iluzie nu umple
Ghiozdanele copiilor saraci
Destul cu-atatea gasti aristocrate
Ce cauta si-n cantece castig
Un cantec nu-i nimic daca nu face
Mai cald in casele-n care e frig
R: Niciodata, niciodata
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi
2. Dezmostenitii-si cauta o cale
Nenorocitii trec cu pasii grei
Nu ne putem inchide-n cabinete
Facand usor abstractie de ei
Mizeria exista pana-n oase
Popoare mor si indivizi decad
Nu-i cantec pe pamant sa nu miroasa
A foc, a nadusala si a iad
3. Si daca toate cantecele noastre
Nimic nu sunt si chiar nimic nu pot
Noi pentru cei saraci si fara sanse
Suntem mereu datori sa facem tot
Macar atat din toate sa ramana
Din tot ce-am patimit la focul mic
Un vers, o spovedanie, un cantec
De partea celor care n-au nimic