IV.- IN TABERNA
Estuans interius
ira vehementi
in amaritudine
loquor mee menti:
factus de materia,
cinis elementi
similis sum folio,
de quo ludunt venti.
c** sit enim proprium
viro sapienti
supra petram ponere
sedem fundamenti,
stultus ego comparor
fluvio labenti,
sub eodem tramite
nunquam permanenti.
Feror ego veluti
sine nauta navis,
ut per vias aeris
vaga fertur avis;
non me tenent vincula,
non me tenet clavis,
quero mihi similes
et adiungor pravis.
Mihi cordis gravitas
res videtur gravis;
iocis est amabilis
dulciorque favis;
quicquid Venus imperat,
labor est suavis,
que nunquam in cordibus
habitat ignavis.
Via lata gradior
more iuventutis
inplicor et vitiis
immemor virtutis,
voluptatis avidus
magis quam salutis,
mortuus in anima
curam gero cutis.
//-------------------------------//
Aprins de manie
Aprins de manie puternica, va spun voua, in amaraciunea sufletului meu creat din lut, nimic alt decat cenusa sunt asemanator frunzei cu care se joaca vantul.
Caci pe cand ii sta bine celui intelept sa-si aseze temelia pe stanca, eu, prostul de mine, sunt asemenea unui rau care nu curge niciodata in aceeasi albie.
Sunt purtat ca si corabia fara corabier si ca pasarea ratacita pe caile vazduhului! nu ma tin lanturi si nici zavoare caut pe cei ce-mi seamana si ma leg de cei rai.
Dragostea imi pare lucru mare; jocul ei e placut, iar favoarea si mai dulce; orice porunca a Venerei, este o truda placuta, care nu salasluieste niciodata in sufletele trandave.
Pasesc pe calea cea larga dupa obiceiul din tinerete, ma dedau viciilor si uit de virtuti, mai lacom dupa placeri decat dupa mantuire. Doar mort voi purta grija in sufletul meu.
Estuans interius
ira vehementi
in amaritudine
loquor mee menti:
factus de materia,
cinis elementi
similis sum folio,
de quo ludunt venti.
c** sit enim proprium
viro sapienti
supra petram ponere
sedem fundamenti,
stultus ego comparor
fluvio labenti,
sub eodem tramite
nunquam permanenti.
Feror ego veluti
sine nauta navis,
ut per vias aeris
vaga fertur avis;
non me tenent vincula,
non me tenet clavis,
quero mihi similes
et adiungor pravis.
Mihi cordis gravitas
res videtur gravis;
iocis est amabilis
dulciorque favis;
quicquid Venus imperat,
labor est suavis,
que nunquam in cordibus
habitat ignavis.
Via lata gradior
more iuventutis
inplicor et vitiis
immemor virtutis,
voluptatis avidus
magis quam salutis,
mortuus in anima
curam gero cutis.
//-------------------------------//
Aprins de manie
Aprins de manie puternica, va spun voua, in amaraciunea sufletului meu creat din lut, nimic alt decat cenusa sunt asemanator frunzei cu care se joaca vantul.
Caci pe cand ii sta bine celui intelept sa-si aseze temelia pe stanca, eu, prostul de mine, sunt asemenea unui rau care nu curge niciodata in aceeasi albie.
Sunt purtat ca si corabia fara corabier si ca pasarea ratacita pe caile vazduhului! nu ma tin lanturi si nici zavoare caut pe cei ce-mi seamana si ma leg de cei rai.
Dragostea imi pare lucru mare; jocul ei e placut, iar favoarea si mai dulce; orice porunca a Venerei, este o truda placuta, care nu salasluieste niciodata in sufletele trandave.
Pasesc pe calea cea larga dupa obiceiul din tinerete, ma dedau viciilor si uit de virtuti, mai lacom dupa placeri decat dupa mantuire. Doar mort voi purta grija in sufletul meu.