Frate, când te-ai născut eram plecat dar mi-amintesc şi-acum
Când m-am întors şi te-am văzut, erai cât un pumn
Timpu' a trecut, acum ai nouă ani jumate
Începi să experimentezi din viaţă cât se poate,
Şi toate te atrag şi-n curând o să doreşti
Că sunt multe de făcut pe străzile din Bucureşti.
În primul rând fereşte-te de heroină ca de dracu'
Şi dacă începi să bei nu îţi rupe capu'
Nu te apuca de furăciuni, inşelăciuni şi japcă
Că tu ai sanşa să urmezi o cale mult mai dreaptă
Indiferent, nu da înapoi atunci când ai dreptate
Dar nici n-o arde aiurea, frate
Ştiu că de la fraţi ar trebui să te-aştepţi la bine
Dar să fii pregăt** pentru necazul care vine
Fiindcă lumea e nebună şi rea dintotdeauna
Frate, dacă poţi, tu să fii mai bun ca ea.
Stai ...
E prea devreme acum ...
Încă mai poţi să visezi ...
Nu e ce crezi ...
Nu te grăbi să o vezi ...
II:
Nu e despre mine sau despre tovarăşii mei
Sau despre fraţii mei, dar dacă ei sunt cei
Care te fac să vrei să fii ca ei, hai să-ţi zic ceva:
Fraţii sunt tot fraţi când tovarăşii sunt 'pa'
Aăa că da, ai încredere în cine crezi
Şi vezi ce faci, să nu faci tot ce vezi
Că vezi whisky, bei cu sticla, faci combinaţii gândeşti
Ai şi tu o vârstă, te grăbeşti să creşti
Nu? Ia închipuie-ţi acum altceva
Uite familia ta la înmormântarea ta
Nu arăţi prea bine, plânge maică-ta
Dac-ar putea ar vrea să moară şi ea
Aşa de mic ai murit, te-ai grăbit (eşti mort!)
Mult prea mic în lumea asta nebună de tot
Ce căcat zic din partea mea, sa mor
Poţi să bagi heroină până mori.
Stai ...
E prea devreme acum ...
Încă mai poţi să visezi ...
Nu e ce crezi ...
Nu te grăbi să o vezi ...
Lumea e nebună, văd copii cu ani mai mulţi ca mine
Cu părul alb ce încă nu disting răul de bine
Dau sentimente grele în cuvinte fine pentru tine
Eşti împotriva tuturor de mic, reţine .
N-ai încă buletin dar din copilărie ai uitat demult
Şi gândurile-ţi stau la şmecherie, la bogăţie
Tu ştii că despre sărăcie se pot face multe filme însă nu vreo comedie ?
Şi e o zi proastă, o lună proastă, sau deja un an prost
Se-ntreabă maică-ta şi tu eşti furios că eşti neputincios
Începi să furi fără folos că nu eşti norocos
Şi viaţa se transformă-n haos.
Prea mult pentru un copil stresat, îngrijorat
De toate greutăţile care îi cad în spate peste noapte
Nu-ţi dau voie să respiri, te apasă
Poate cineva să te aducă înapoi la realitate ?
Da. Tu. Nu-ţi risca viaţa pentru nişte fise
Nici dacă pare c-ai in faţă uşi închise
Ţine doar de tine ca prin fapte şi cuvinte zise
Să te-apropii de ce numeşti acum vise.
Stai ...
E prea devreme acum ...
Încă mai poţi să visezi ...
Nu e ce crezi ...
Nu te grăbi să o vezi ...
Când m-am întors şi te-am văzut, erai cât un pumn
Timpu' a trecut, acum ai nouă ani jumate
Începi să experimentezi din viaţă cât se poate,
Şi toate te atrag şi-n curând o să doreşti
Că sunt multe de făcut pe străzile din Bucureşti.
În primul rând fereşte-te de heroină ca de dracu'
Şi dacă începi să bei nu îţi rupe capu'
Nu te apuca de furăciuni, inşelăciuni şi japcă
Că tu ai sanşa să urmezi o cale mult mai dreaptă
Indiferent, nu da înapoi atunci când ai dreptate
Dar nici n-o arde aiurea, frate
Ştiu că de la fraţi ar trebui să te-aştepţi la bine
Dar să fii pregăt** pentru necazul care vine
Fiindcă lumea e nebună şi rea dintotdeauna
Frate, dacă poţi, tu să fii mai bun ca ea.
Stai ...
E prea devreme acum ...
Încă mai poţi să visezi ...
Nu e ce crezi ...
Nu te grăbi să o vezi ...
II:
Nu e despre mine sau despre tovarăşii mei
Sau despre fraţii mei, dar dacă ei sunt cei
Care te fac să vrei să fii ca ei, hai să-ţi zic ceva:
Fraţii sunt tot fraţi când tovarăşii sunt 'pa'
Aăa că da, ai încredere în cine crezi
Şi vezi ce faci, să nu faci tot ce vezi
Că vezi whisky, bei cu sticla, faci combinaţii gândeşti
Ai şi tu o vârstă, te grăbeşti să creşti
Nu? Ia închipuie-ţi acum altceva
Uite familia ta la înmormântarea ta
Nu arăţi prea bine, plânge maică-ta
Dac-ar putea ar vrea să moară şi ea
Aşa de mic ai murit, te-ai grăbit (eşti mort!)
Mult prea mic în lumea asta nebună de tot
Ce căcat zic din partea mea, sa mor
Poţi să bagi heroină până mori.
Stai ...
E prea devreme acum ...
Încă mai poţi să visezi ...
Nu e ce crezi ...
Nu te grăbi să o vezi ...
Lumea e nebună, văd copii cu ani mai mulţi ca mine
Cu părul alb ce încă nu disting răul de bine
Dau sentimente grele în cuvinte fine pentru tine
Eşti împotriva tuturor de mic, reţine .
N-ai încă buletin dar din copilărie ai uitat demult
Şi gândurile-ţi stau la şmecherie, la bogăţie
Tu ştii că despre sărăcie se pot face multe filme însă nu vreo comedie ?
Şi e o zi proastă, o lună proastă, sau deja un an prost
Se-ntreabă maică-ta şi tu eşti furios că eşti neputincios
Începi să furi fără folos că nu eşti norocos
Şi viaţa se transformă-n haos.
Prea mult pentru un copil stresat, îngrijorat
De toate greutăţile care îi cad în spate peste noapte
Nu-ţi dau voie să respiri, te apasă
Poate cineva să te aducă înapoi la realitate ?
Da. Tu. Nu-ţi risca viaţa pentru nişte fise
Nici dacă pare c-ai in faţă uşi închise
Ţine doar de tine ca prin fapte şi cuvinte zise
Să te-apropii de ce numeşti acum vise.
Stai ...
E prea devreme acum ...
Încă mai poţi să visezi ...
Nu e ce crezi ...
Nu te grăbi să o vezi ...