Promistea grainului Lyrics

de-a dura cu pamantul
sa dau din nou imi vine
sa-l tin intre picioare
de parca-as sta pe vine
sa vars din mine ploaia
cu cerbii ei cu tot
sa fug din cinci orase
sa pot si sa mai pot

ce lunga- si tihnita
secunda ca o vreme
o viata poate doua
dar am sa-i vin de hac

acelui care sute
de mosi craciuni si geme
minciuna cu-adevarul
ascunse-n sac
[refren]
cand umbla printre pietre
loviti in cap de soare
satui de muste cara
cateii prin asfalt

nisipuri miscatoare
cascatul nu mai doare
se-ntorc ca sa-i aplauzi
si-n nimeni se prefac
si m-a ajuns blestemul
parintelui ce-ntr-una
cu pumnii-n piept isi bate
si seara-si sterge urma
sarutului din frunte
vise de prunc desarte
deseara de ma supar
ma reintorc
pe marte...